CUPRINS:

1. Riscul si incertitudinea

2. Sistemul riscurilor

3. Factori generatori de risc

4. Riscul in asigurari

5. Bazele tehnice ale asiguarilor

6. Fructificarea fondurilor de asigurare

7. Prima de asigurare

8. Determinarea indicelui de despagubire

1.1.  Riscul si incertitudinea

Problematica riscului si incertitudinii a preocupat atât pe specialisti cât si pe practicieni si bineînteles pe oamenii de rând de-a lungul timpului.

Riscul si incertitudinea erau privite în comparatie cu certitudinea, iar previziunea de

îmbunătătire a unei situatii date cu riscul sau incertitudinea unei schimbări de atitudine, de mentalitate.

O analiză a societătii arată faptul că dezvoltarea socială si cresterea economică au marcat în timp evolutia accidentelor, prioritar sub incidenta riscurilor si a incertitudinilor si doar în perioade scurte sub incidenta certitudinii.

Economia clasică a definit unele notiuni ale riscului (riscul de antreprenor) si care au fost asigurabile între anumite limite, pe când economia modernă defineste o serie de noi forme de risc( poluarea, catastrofe legate de obiectele produse de om) care toate constituie în sfârsit obiectul activitătii de asigurare, cauzele si dimensiunile acestor riscuri sunt considerabile în situatia dezvoltării noilor tehnologi.

Toate aceste riscuri fac obiectul unor studii aprofundate în contextul dezvoltării si a teoriei jocurilor.

Profesorul Irwing Pfeffer subliniază necesitatea analizei riscului si mai ales a riscului în asigurări, într-un cadru dinamic, prin alegerea unor metode de analiză statistică.

Există mijloace si procedee pentru ca pe baza unui număr de parametrii să poată fi

identificate, măsurate, izolate, fenomene care pot prejudicia atât activitatea economică cât si cea socială.

Conform unei definiti adoptate în 1983 “ riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecinte nedorite să se producă”.

Se formulează posibilitatea abordării riscului cu ajutorul a 2 modele:

- un model de gestiune a riscului care vizează planificarea, organizarea si controlul

riscului

- un model de analiză a riscului, bazat pe metoda scenariilor, analiza de sensibilitate si pe arborele de decizie

Teoria riscului si incertitudinii abordează pe larg cadrul economiei riscului si asigurărilor.

Ea constituie dezvoltarea majoră a stiintelor economice în unele decenii.

1.2.  Sistemul riscurilor

Într-un cadru general sistemul riscurilor se prezintă în felul următor:

1) Riscuri generale care au ca forme de manifestare:

- calamităti naturale

- accidente

- deces

2) Riscul de tară are ca forme de manifestare:

- informatii economice

- risc politic

- grad de îndatorare

- datoria externă

- rata de creditare

- acces la finantare bancară

- acces la piete externe

- raportul dintre disponibilizări pe termen si marja de forfetare

3) Riscuri în obligatiuni si devize are ca forme de manifestare:

- riscul de translare

- riscul de tranzactie

4) Riscuri economice au ca forme de manifestare:

- cresterea costurilor de productie

- cresterea pretului materiilor prime

- deprecierea monedei

5) Riscul contractual are ca forme de manifestare:

- în contracte sinalagmotice

- în contracte de vânzare

- în vânzări conditionate

6) Riscul de faliment are ca forme de manifestare:

- sensibilitatea profitului

- riscul financiar

7) Riscul în investitii are ca forme de manifestare:

- riscul de proiect

- riscul investitiilor în străinătate

- riscul de avarie

8) Riscul în asigurări are ca forme de manifestare:

a) riscuri comune

- asigurabile

- neasigurabile

b) riscuri specifice

- excluse

- exceptate

- asigurabile

- neasigurabile