CUPRINS :

1. De ce exista somaj?

2. Evolutia somajului in perioada 1995-2006

3. Rata somajului

4. Forme ale somajului

5. Cauze si consecinte ale somajului

6. Politici de combatere ale somajului

Multi oameni consideră somajul o conjunctură negativă care trebuie evitată.

Există un puternic sentiment de compasiune pentru cei care se află în această situatie, dar

fiecare recunoaste că sînt si cazuri fericite în care sînt oameni inactivi pe piata muncii

pentru că au ales aceasta.

Cum este posibil ca un om apt de muncă să aleagă varianta inactivitatii pe piata

muncii? Scopul închirierii fortei de muncă în conditii negociate, este de a realiza venituri

pentru a obtine resursele necesare propriei existente, însă orice om refuză să realizeze un

schimb economic liber dacă nu consideră că îi este suficient de avantajos, dacă valoarea

pe care o cedează este mai mică decît ceea ce primeste în schimb.

Valoarea pe care fiecare salariat o atribuie capacitatii sale de muncă este un

rezultat al proceselor afective, fiind influentată de experientele anterioare si prin

raportarea la conditiile de muncă ale altor indivizi dar si de resursele materiale

disponibile.

Pe piata muncii, cu cît salariul pentru care un om este dispus sa muncească este

mai mic, cu atît cresc sansele să gasească un loc de muncă. Este o situatie identică

oricărei alte piete, un furnizor va reusi să isi vîndă produsul pe măsura ce reduce pretul.

Persoana care se află în căutarea unui loc de muncă, dar nu reuseste să găsească

un angajator care să îi plătească un pret considerat acceptabil si preferă să astepte, se află

în somaj voluntar; pe o piată a muncii liberă, cu o concurenta perfectă, somajul este

întotdeauna voluntar.

Dar experienta ne arată că există oameni dispusi să lucreze si pentru salarii mai

mici dar nu găsesc locuri de muncă si nu se pot angaja. O regulă a economiei ne arată că

cererea (numarul de locuri de muncă) creste pe măsură ce scade pretul, deci în această

situatie locuri de muncă există, dar cererea si oferta nu se pot întîlni din cauza unor

bariere.

Acesta este somajul involuntar, oamenii aflati în somaj involuntar sînt mult mai

vulnerabili decît cei care acceptă un salariu mai mic.

Întotdeauna, pentru un om aflat în căutarea unui loc de muncă, pentru care

angajarea reprezintă o variantă superioară situatiei anterioare si oricărei alte variante

posibile, acel salariu este cel mai mare care poate fi obtinut prin negociere, în acel

moment.

Cresterea salariilor reale reprezintă cel mai bun indicator al dezvoltarii economice

si bunăstării oamenilor dar trebuie sa fie rezultatul cresterii cererii (a locurilor de muncă)

pe piata muncii datorită investitiilor de capital. Orice companie nou înfiintată creează noi

locuri de munca si pentru a atrage salariati va trebui să le ofere salarii mai mari decît

ceilalti întreprinzători, iar firmele vechi trebuie sa crească salariile si să îmbunătătească

conditiile de muncă pentru a păstra colaborarea cu salariatii.

Salariile mari si locurile de muncă bune sînt rezultatul unui proces de selectie ca

urmare a competitiei dintre angajatori pentru a atrage salariatii (mecanismul pretului just

al cererii si al ofertei pe piata muncii).

Al doilea mecanism este cel al preturilor administrate prin care statul impune o

limită de pret superioară sau inferioară; aceasta din urmă este sinonim cu salariul minim

pe economie. Ce consecinte are pentru salariati si angajatori o astfel de măsură? Depinde

de situatie:

1) are ca efect cresterea inflatiei. Salariul minim impus creste, în consecintă toti

angajatorii din acea economie pentru a nu falimenta, vor creste preturile produselor pe

care le realizează, astfel încît desi salariul nominal a crescut, cel real a rămas acelasi;

această situatie nu are nici un efect real asupra salariatilor,

2 ) generează somaj involuntar. Salariul minim impus creste, dar angajatorii nu pot mări

preturile pentru că intră în concurentă directă cu companiile externe. Efectul va fi

reducerea eficientei activitatii lor, vor falimenta iar multi salariati nu vor mai avea locuri

de muncă si cele rămase devin nesigure. În această situatie avem ca efect aparitia

somajului involuntar, proportional cu cresterea pretului administrat (salariul minim

impus);

3) cresterea salariului minim este mică si este sub cel mai mic pret al ofertei (cel mai mic

salariu pentru care un om este dispus să se angajeze). Aceasta este cea mai bună situatie

pentru că nu are nici un efect.

Mai există si o a patra situatie, care merită o analiză distinctă deoarece este

singurul mecanism pe care guvernele îl prezintă publicului: cresterea salariilor ce rezultă

din mecanismul preturilor administrate pe piata muncii se realizează prin diminuarea

profiturilor angajatorilor. Este o variantă care apare exclusiv pe termen scurt deoarece

diminuarea repetată a profitului (prin cresterea periodică a salariului minim pe economie

impus) îi determină pe întreprinzători să închidă fabricile, să isi mute capitalul în alte tari,

iar pe termen lung se încadrează în situatia a doua, generează somaj involuntar.