CONCURENŢA COMERCIALĂ NELOIALĂ

Este o formă a concurenţei care are loc cu mijloace şi acţiuni contrare, opuse uzanţelor comerciale legale. Aceasta distorsionează şi deturnează concurenţa de la scopul său în favoarea unuia sau mai multor comercianţi prin defavorizarea altora sau a celorlalţi.

1. Metode nepermise de stimulare a vânzării sau a prestărilor de servicii care împiedic libera concurenţă.

2. Premii si cadouri

3. Sacrificiul pecuniar

4. Falsa publicitate si modalitati de prezentare

5. Studiu de caz. "Halba bulgareasca"

Metoda „bulgăre de zăpadă”, Conform dispozitiilor art. 4 lit. d al Legii nr. 11/1991

constituie contraventie încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unei prestatii în mod avantajos, cu conditia aducerii de către client a altor cumpărători, cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare.

Metoda, denumită uzual ,,bulgăre de zăpadă" constă în promisiunea comerciantului de

a preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat în mod

curent, în schimbul obligatiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti. Atunci când acestia din urmă se prezintă si, la rândul lor, se obligă, în aceleasi conditii, să aducă noi clienti, cumpărătorul initial îsi primeste avantajul scontat.

Astfel, jurisprudenta franceză a decis că reprezintă o vânzare tip ,,bulgăre de zăpadă"

atunci când se oferă nouă perechi de ciorapi la un pret interesant oricărei cliente care

furnizează trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici o relevantă împrejurarea că consumatorul are alegerea între două preturi, unul redus dacă procură si alti clienti si celălalt normal.

Procedeul este neonest si prejudiciază deopotrivă pe ceilalti comercianti ca si pe consumatori, insuflându-le iluzia că astfel ar dobândi mărfuri sau alte servicii în conditii

avantajoase.

Un comerciant care vinde stilouri, predă unui cumpărător sase bonuri, fiecare reprezentând 1/6 din pretul curent al unui stilou. Înainte de a-si primi stiloul, cumpărătorul trebuie să plaseze cinci din cele sase bonuri, altor consumatori si să predea comerciantului lista acceptantilor. Fiecare dintre cei cinci acceptanti trebuie să se prezinte la vânzător si să accepte, la rândul său, să preia alte cinci bonuri pe care să le plaseze după acelasi sistem. În momentul în care fiecare dintre noii 25 de acceptanti a prezentat lista persoanelor la care a plasat bonurile, primul consumator îsi primeste stiloul la a sasea parte din pretul curent.

La prima vedere acest procedeu poate crea iluzia că ar fi avantajos pentru un

consumator care, plasând cele cinci bonuri, primeste stiloul în schimbul unei sume

reprezentând o sesime din pretul lui.

Se observă atât imposibilitatea consumatorului dintr-o etapă ulterioară celei initiale deja plasa bonurile cât si imposibilitatea comerciantului de a onora toate comenzile la pretul diminuat. Astfel, în prima etapă, consumatorul primeste obiectul râvnit dacă alte 30 de persoane (cele cinci recrutate de el plus cele 25 recrutate de primele cinci) au acceptat să cumpere produsul si să recruteze fiecare încă cinci noi aderenti. În cea de a doua etapă, pentru ca primii cinci acceptanti dobândească la pret redus obiectul, numărul clientilor ce trebuie să fie atins în total, împreună cu ei, este de 155 de persoane. Pentru ca fiecare din cei 25 de clienti etapa a III-a să-si primească avantajul scontat, numărul total al noilor clienti (fără socoti si pe cei 25), trebuie să fi atins cifra de 750 persoane. În cea de IX-a etapă numărul consumatorilor acceptanti se ridică la cca. două milioane.

Astfel, foarte rapid se ajunge fie la imposibilitatea de a mai găsi clienti, fie la

imposibilitatea pentru comerciant de a satisface, la pretul redus, toate cererile. Avantajul

scontat de consumatori se vădeste iluzoriu, dar scopul comerciantului, de a capta clientela

concurentului său, a fost atins în paguba altor comercianti Jurisprudenta a calificat acest procedeu, bazat pe sistemul piramidal ca o escrocherie prin care comerciantul îsi însuseste un profit ilicit uzând de mijloace frauduloase .

Premii si cadouri

Conform dispozitiilor art. 4 lit. e al Legii nr. 11/19 constituie contraventie încheierea de contracte prin care cumpărătorul ar urma să primească un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard.

În principiu, orice comerciant este liber să ofere clientelei sale daruri, însă atragerea

clientelei prin acest procedeu profită prea putin consumatorilor, pentru că premiul depinde numai de hazard, ceea ce face ca procedeul să fie neonest. Spre exemplu:

,,Sampon antiparazitar pentru câini vă oferă, gratuit, cabinetul veterinar din str. X”.

Informatia continută în text este evident eliptică, pentru că nu desluseste suficient

samponul este oferit oricărui solicitant sau numai clientilor cabinetului, care plătesc un

serviciu veterinar.

În acceptiunea concurentei comerciale, vânzarea cu premiu reprezintă o tehnică de incitare a consumatorului, oferindu-i perspectiva de a obtine deodată cu produsul cumpărat sau cu serviciul prestat contra cost si un alt serviciu dobândit ori gratuit ori în conditii avantajoase. Premiul este, asadar, întotdeauna accesoriul produsului ori al serviciului plătit.

Dimpotrivă, cadoul este independent de cumpărarea unui produs sau de contractarea unui serviciu. El este acordat oricărei persoane, fără obligatia de a contracta. traditional, cadourile constau în agende telefonice, ustensile de scris etc. purtând marca celui care le oferă. Uneori, însă, cadoul poate consta într-un produs informatic. Iată un exemplu:

,,Dar indiferent de faptul că veti alege sau nu un sistem informatic din cele prezentate

mai sus, vă oferim gratuit sistemul de contabilitate generală care este în doatare curentă în peste 40 de unităti economice".

Premii permise.

Asadar în cadrul legislativ actual, premiile acordate consumatorilor sunt permise dacă dobândirea acestor premii nu depinde de o tragere la sorti sau de hazard. Exemple de premii permise:

- premiile tip „gadget” introduse în cutiile cu detergent, imaginile colorate sau

hologramele introduse în ambalajul unor dulciuri, micile jucării din ouăle de ciocolată etc.;

- premiile constând în obiecte a căror utilitate este legată de aceea a bunului vândut

(transport gratuit, adeziv gratuit etc.);

Sunt, de asemenea permise premiile „plătite", care se utilizează în două variante:

a) „cross-couponing" constând în oferirea cumpărării avantajoase a unui produs pentru

cumpărătorul altui produs. De exemplu, celui care cumpără o cutie cu detergent i se oferă

totodată cumpărarea, la un pret avantajos, a unui litru de ulei;

b) ,,cheque-ristourne” care constă în oferirea pentru cumpărătorul unui produs a unei

reduceri de pret pentru o altă cumpărare ulterioară a aceluiasi produs.

Desigur că în niciuna dintre aceste situatii vânzarea unuia dintre produse nu trebuie să

fie conditionată de cumpărarea altui produs (interdictie prevăzută de art. 1 lit. c din Legea nr. 12/1990).