Cuprins
1. Date despre autor
2. Date despre opera
3. Caracterizarea personajelor
4. Limbajul artistic
5. Aprecieri critice
1.Date despre autor
Ioan Slavici apartine epocii marilor clasici,destinul favorizandu-i intalnirea
cu Mihai Eminescu,caruia ii datoreaza debutul literar,si cu Titu Maiorescu,a carui
conceptie estetica o impartaseste si o transpune in creatia sa.Impreuna cu Ion
Creanga,povestitorul moldovean,si cu I.L.Caragiale,comediograful muntean,Slavici
intregeste spiritualitatea literara din a doua jumatate a secolului trecut,completand-o
cu specificitatea artistica transilvaneana.
Viata lui Ioan Slavici(1848-1925)este o nesfarsita calatorie in spatiile
romanesti,prezenta sa fiind in armonie si unitate cu oamenii si locurile,trasand o punte
spirituala intre podgoriile aradene(locul nasterii)si podgoriile Moldovei de
centru(Panciu-locul inhumarii)
Pregatirea intelectuala si seriozitatea caracteriala i-au permis lui Slavici sa
imbine,in acelasi timp,mai multe meserii,si anume acelea de jurnalist,profesor si
scriitor.
Autor al unei opere înnoitoare,scriitorul a lasat veritabile modele estetice in
majoritatea genurilor si a speciilor literare in proza. Mai ales in nuvele si
romane,Slavici creaza o umaninate insufletita de mari energii,de patimi si de acute
probleme sociale desfăsurate in cadrul,schiŃat cu mana de maestru,al satului si al
târgului transilvănean.
In consecinta,apare ca intemeietor al noii directii literare,calitate recunoscuta
de insusi Maiorescu, care, preluand exemplul acestui tip de proza,va dezvolta teoria
„realismului poporan”.
Vigurosul talent al scriitorului s-a exprimat pregnant mai ales in domeniul
nuvelisticii,chiar de la aparitia volumului „Novele din popor”(1881),ce aduna intre
paginile sale titluri de referinta-„Popa Tanda”, „Gura satului”, „La crucea din sat”,
„Padureanca”, „Budulea Taichii”, „Moara cu noroc”-contemporanii recunoscand
autenticitatea viziunii sale artistice asupra lumii satului.
Daca din punctul de vedere al nuvelisticii sale,Ioan Slavici este un
continuator al prozatorilor de la 1848,in privinta romanului el este un deschizator de
drumuri,inaugurand romanul realist de factura rurala. Un astfel de roman este si
romanul „Mara”. [........]